Death^story^life^
Daca aveti o poveste plina de aventura si mister,impartasesteo-o si noua.
|
Nou pe simpatie:
just_iulia
 | Femeie
25 ani
Giurgiu
cauta Barbat
26 - 48 ani |
|
|
Death^story^life^InregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #1 |
|
|
Parea o lume perfecta in care orice lucru putea fi facut doar dintr-un gest al maini, o lume in care ranile grave precum o lovitura atat de puternica in zona buzei de jos sa ajunga sa se inegreasca, insa durere nu exista iar in secundele urmatoare buza atat de grav ranita se vindeca de una singura.
Televizorul poate merge fara cablu si fara curent iar pentru a schimba trebuie doar sa faci un gest din degete de parca ai butona telecomanda.
Totusi lumea aceasta perfecta este spulberata in momentul in care el vede o fata slaba cu parul negru cazand jos pe spate langa un mustang rosu.
- Esti bine? O intreaba el, vocea lui avea un ecou apasator, insa parca inecat. II intinde mana fetei totusi fata se ridica singura lasandu-si capul in jos iar parul de abanos acoperindu-i in intregime fata. Cand ea isi ridica capul el ii vede ochii obositi si rosii precum cei ai drogatilor, fata o avea palida si murdara de pamant iar sangele se scurgea precum o cascada din gura.
El fuge desi mintea lui nu vroia sa plece de langa fata aceea totusi picioarele i-o luasera inainte si il duce pana in fata unui parc de distractii pentru copii cu varsta de trei-sase ani, pasii il duc putin mai la departare de usa parculetului. Se intoarce si o vede pe fata bruneta alaturi de inca una blonda care avvea aceleasi ran ca ea.
Privirea i se muta spre un baietel mic care statea la trei centimetri de fata blonda.
Baietelul nu parea sa aiba mai mult de sapte sau opt ani si avea parul saten inchis totusi si el semana cu cele doua.
Inainte ca el sa poata gandi macar baiatul tipa cu putere.
- De ce a tipat? Intreaba el dandu-se cu doi pasi inapoi, desi incerca sa nu para speriat acoperind acest lucru cu un zambet tamp privirea lui tipa cuvintele "Sa ma ajute cineva!"
- El este Milos mancatorul de paduri. II spune bruneta apropiindu-se de el.
- De paduri? Dar aici nu...Si nu apuca sa termine caci vede cum tot cartierul sau se transforma intr-o padure cu multi copaci iar tot ce mai ramasese din el era parculetul.
- E in regula...Nu vei mai fi diferit..Vei fi ca noi...II spune bruneta vrand sa-l prinda de umeri.
El trecu ca vantul pe langa ei si inchide repede usa de lemn a parcului sprijinindu-se de ea, se uita in jur si ii vede pe colegii lui de clasa cum stateau pe nisip fata in fata fara sa spuna nimic.
- Baieti ajutati-ma trebuie sa fugim! Striga catre ei insa acestia nu schiteaza nici un semn ca l-ar auzi, daca i-ai fi vazut... Seamana cu doua statui.
- Sa nu va scape! Se aude vocea bruntei tipand.
- Ajutati-ma....Nu ma descurc..Nu ma descurc...Nu ma descurc...Si continua sa spuna aceste cuvinte la nesfarsit.
|
|
| |
|
